| Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
| metru | |
| sistem | SI |
| simbol | m |
| domeniu | lungime |
| utilizare | lungime, lăţime, înălţime, grosime, rază, distanţă, diametru |
| simboluri | |
| In SI | unitate fundamentală |
| In CGS | 1 m = 102 cm |
Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanţa parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.
Metrul este una dintre cele 7 unităţi fundamentale ale Sistemului Internaţional (SI).
Cuprins |
Prin adăugarea de prefixe SI, se obţin alte unităţi de măsură, la diverse scări necesare în diferite domenii de activitate. Aceste unităţi, multiplii şi submultiplii metrului, sunt:
| Submultipli | Multipli | |||||
| Factor | Nume | Simbol | Factor | Nume | Simbol | |
| 10−1 | decimetru | dm | 101 | decametru | dam | |
| 10−2 | centimetru | cm | 102 | hectometru | hm | |
| 10−3 | milimetru | mm | 103 | kilometru | km | |
| 10−6 | micrometru (micron) | µm | 106 | megametru | Mm | |
| 10−9 | nanometru | nm | 109 | gigametru | Gm | |
| 10−12 | picometru | pm | 1012 | terametru | Tm | |
| 10−15 | femtometru (fermi) | fm | 1015 | petametru | Pm | |
| 10−18 | attometru | am | 1018 | exametru | Em | |
| 10−21 | zeptometru | zm | 1021 | zettametru | Zm | |
| 10−24 | yoctometru | ym | 1024 | yottametru | Ym | |
Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea[1]. Au existat două variante:
În 1791, după Revoluţia Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice ţară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilaţie a pendulului gravitaţional depinde de acceleraţia gravitaţională care la rândul ei variază cu latitudinea, pentru aplicarea definiţiei este necesar accesul la un punct de pe pământ de la o anumită latitudine.
În urma măsurătorilor, s-a realizat un etalon constând dintr-o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanţă de un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanţa etalon era cu 0,2 mm mai mică decât definiţia originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiţia unităţii de măsură.
În 1960, definiţia metrului a fost înlocuită cu lungimea egală cu 1 650 763,73 lungimi de undă în vid ale radiaţiei care corespunde tranziţiei între nivelele 2p10 şi 5d5 ale atomului de kripton 86.
În 1983, această definiţia a fost înlocuită cu definiţia curentă, distanţa parcursă de lumină în vid în 1/299 792 458 dintr-o secundă. Urmarea este că viteza luminii în vid este fixată prin definiţie la valoarea de 299 792 458 m/s.
|
|||||
stock | retire | vm
Why are we here?
All text is available under the terms of the GNU Free Documentation License
This page is cache of Wikipedia. History